=)) uitati-va neaparat la chestia asta. este absolut genial.
e criminal
pe bune, video mai sadic decat asta nu cred ca exista :X:X:X:X
joi, 21 ianuarie 2010
Am realizat ca n-am mai postat demult nimic pe blog si asta ma face sa mi se para aiurea. Deci da. Voi scrie! Am pus doua melodii noi, so enjoy.
Pe langa asta, deci da, afara a nins. Toate bune si frumoase, cu exceptia faptului ca eu nu ma dau in vant dupa zapada. Ok, un strat subtire este ok, insa... sa nu pot sa circuli si sa nai pe unde sa mergi si sa degeri... mi se pare putin cam prea mult. Deci da, orasul este... nu stiu, haotic oarecum. Oamenii parcheaza pe unde apuca si altii merg pe unde apuca. Era sa imi rup gatul de trei ori cel putin siiii sa fac accident si cu masina (nu, nu eu conduceam eu pentru ca daca asta ar fi fost cazul, in mod sigur accidentul s-ar fi intamplat).
Hmm... mai e doar o saptamana din semestrul asta de scoala. :-?? mediile mele nu sunt tocmai dezastruase... subliniez cuvantul tocmai. Da, uhm, semestrul asta a fost cam naspa din punctul de vedere al chefului de invatat (destul de redus in general, dar acum si mai si). Si ... semestrul viitor va fi si mai redus. De ce? Eh bine, se ingramadesc majoratele, petrecerile, serile in bodegi si multe alte oportunitati de distractie. Pentru ca pana la urma... mai am doar un semestru si o vacanta de vara de trei luni (prea putin) in care sa pot si eu sa ma simt bine :)). Saptamana dintre semestre nu stiu cat de fun o sa fie avand in vdr ca trebuie sa plec toata saptamana in Bulgaria and shit si tot cheful mi-a disparut cand am aflat ca facem 700 de kilometrii pana la naiba in praznic unde mergem. Then, another issue e cand ma intorc pentru ca exact peste trei sambete este un majorat pe care nu vreau sa il ratez pentru nimic in lume (cel al lu Emel). Siiiii ce naiba sa fac? Sper sa ma intorc si nu-mi pasa cat de obosita voi fi de pe drum, eu tot ma duc. Si da, voi fi capabila sa ma si imbrac si sa arat bine. :)) Hm, sau... acceptabil?
Then, nu stiu. Life is hectic. Parintii nu stiu ce naiba au cu mine in ultima vreme. Incearca mai ales sa ma faca sa nu mai vreau sa dau la grafica - pentru ca vezi domne, no sa fac nimic cu asta. Dar sincer NU-MI PASA. Mai bine mor de foame pe strazi si stiu ca am incercat sa fac ce imi place si nu mi-a iesit... decat sa fac ceva ce nu-mi place si fac in sila. Gen, alternativa lor: facultatea de economie!!! Adica mai exact orice de acolo mai ales marketing sau finante banci sau pana mea. EXACT ce imi place mie foarte mult. Sunt groaznic de ironica, in caz ca nu v-ati dat seama. Urasc economia si tot ce se leaga de ea.
Astept cu nerabdare incheierea mediilor and we're free. Vreau sa nu mai fac ore chiar daca numai pentru o saptamana - de care nu stiu cat voi profita avand in vdr ca trebuie sa ma chinui sa am chef de excursie in care toata lumea va schia. Eu nu stiu sa schiez si nici nu am de gand sa invat pentru ca nu vreau sa imi rup gatul. Atunci cand o sa vreau sa ma sinucid, voi incepe sa schiez... :)) pana atunci voi spune pass.
<3<3<3
Pe langa asta, deci da, afara a nins. Toate bune si frumoase, cu exceptia faptului ca eu nu ma dau in vant dupa zapada. Ok, un strat subtire este ok, insa... sa nu pot sa circuli si sa nai pe unde sa mergi si sa degeri... mi se pare putin cam prea mult. Deci da, orasul este... nu stiu, haotic oarecum. Oamenii parcheaza pe unde apuca si altii merg pe unde apuca. Era sa imi rup gatul de trei ori cel putin siiii sa fac accident si cu masina (nu, nu eu conduceam eu pentru ca daca asta ar fi fost cazul, in mod sigur accidentul s-ar fi intamplat).
Hmm... mai e doar o saptamana din semestrul asta de scoala. :-?? mediile mele nu sunt tocmai dezastruase... subliniez cuvantul tocmai. Da, uhm, semestrul asta a fost cam naspa din punctul de vedere al chefului de invatat (destul de redus in general, dar acum si mai si). Si ... semestrul viitor va fi si mai redus. De ce? Eh bine, se ingramadesc majoratele, petrecerile, serile in bodegi si multe alte oportunitati de distractie. Pentru ca pana la urma... mai am doar un semestru si o vacanta de vara de trei luni (prea putin) in care sa pot si eu sa ma simt bine :)). Saptamana dintre semestre nu stiu cat de fun o sa fie avand in vdr ca trebuie sa plec toata saptamana in Bulgaria and shit si tot cheful mi-a disparut cand am aflat ca facem 700 de kilometrii pana la naiba in praznic unde mergem. Then, another issue e cand ma intorc pentru ca exact peste trei sambete este un majorat pe care nu vreau sa il ratez pentru nimic in lume (cel al lu Emel). Siiiii ce naiba sa fac? Sper sa ma intorc si nu-mi pasa cat de obosita voi fi de pe drum, eu tot ma duc. Si da, voi fi capabila sa ma si imbrac si sa arat bine. :)) Hm, sau... acceptabil?
Then, nu stiu. Life is hectic. Parintii nu stiu ce naiba au cu mine in ultima vreme. Incearca mai ales sa ma faca sa nu mai vreau sa dau la grafica - pentru ca vezi domne, no sa fac nimic cu asta. Dar sincer NU-MI PASA. Mai bine mor de foame pe strazi si stiu ca am incercat sa fac ce imi place si nu mi-a iesit... decat sa fac ceva ce nu-mi place si fac in sila. Gen, alternativa lor: facultatea de economie!!! Adica mai exact orice de acolo mai ales marketing sau finante banci sau pana mea. EXACT ce imi place mie foarte mult. Sunt groaznic de ironica, in caz ca nu v-ati dat seama. Urasc economia si tot ce se leaga de ea.
Astept cu nerabdare incheierea mediilor and we're free. Vreau sa nu mai fac ore chiar daca numai pentru o saptamana - de care nu stiu cat voi profita avand in vdr ca trebuie sa ma chinui sa am chef de excursie in care toata lumea va schia. Eu nu stiu sa schiez si nici nu am de gand sa invat pentru ca nu vreau sa imi rup gatul. Atunci cand o sa vreau sa ma sinucid, voi incepe sa schiez... :)) pana atunci voi spune pass.
<3<3<3
miercuri, 6 ianuarie 2010
Ce m-a impresionat pe mine in seara aceasta? Eh bine, la un moment dat m-a chemat tata in sufragerie cunoscandu-mi dragostea pentru arta and so forth sa imi arate o chestie pe care o consider cel putin ciudata.
Un film, la care, de altfel nu m-as fi gandit sa ma uit, mi-a placut foarte mult si m-a lasat uimita. Probabil ca daca mi-ar fi povestit cineva as fi zis ca este nebun si ca este imposibil ca acest lucru sa fie adevarat.
Filmul se numeste "Lumea vazuta de Ion B.". V-ati fi uitat la asa ceva? Sincer, eu nu. Pentru ca 1. nu am mai auzit de acest Ion B. in viata mea si 2. pentru ca este un film romanesc. Insa, precum am mai spus, am ramas placut surprinsa.
Stiti cum imi plac mie povestile extraordinare ale unor oameni simpli si fara prea multa cultura care ajung faimosi contrar a ceea ce e normal. Ion B... Ion Barladeanu este un batran in varsta de vreo 60 si ceva de ani, din Bucuresti. El traia sub cerul liber undeva intr-o curte de langa ghena unui bloc unde se aruncau gunoaie dormind doar pe o saltea. Surprinzator este faptul ca de-a lungul anilor a decupat imagini din ziare, din reviste si din orice altceva a putut gasi si a creat colaje. Aproximativ 900 pana in anii 1990. Voi v-ati gandi ca un astfel de om ar avea asa ceva de aratat? Eh bine, probabil ca nu.
Norocul sau, insa, a fost ca un artist l-a descoperit si s-a dus imediat la un barbat care se ocupa de galerii... Asa a ajuns un batran care se ocupa cu stransul gunoiului, care nu a avut o viata usoara, care nu a avut prea multa educatie, insa care a avut incredibil de mult talent si o inteligenta nativa un artist consacrat. Probabil ca daca ii spuneati in 2008 - filmul si descoperirea lui a avut loc in 2009 - ca va avea expozitii alaturi de Andy Warhol la Londra ar fi ras de voi copios. Insa, acum are motive sa rada: in film, o lucrare de-a sa ajungea la 1700 de euro sau mai mult... Probabil ca acum, dupa o expozitie la Londra alaturi de doi artisti consacrati (Andy Warhol si Marcel Duchamp) si o expozitie individuala la Paris, lucrarile batranului valoreaza si mai mult de atat.
Lucrarile sale vechi au, in general, un mesaj politic, anticomunist.
Ma impresioneaza acest fel de oameni. Sincer, sunt de admirat. Si au si un noroc fantastic. Dar, adevarul este ca ar fi si cazul dupa lucrurile prin care trec pana sa ajunga acolo unde sunt.
Un film, la care, de altfel nu m-as fi gandit sa ma uit, mi-a placut foarte mult si m-a lasat uimita. Probabil ca daca mi-ar fi povestit cineva as fi zis ca este nebun si ca este imposibil ca acest lucru sa fie adevarat.
Filmul se numeste "Lumea vazuta de Ion B.". V-ati fi uitat la asa ceva? Sincer, eu nu. Pentru ca 1. nu am mai auzit de acest Ion B. in viata mea si 2. pentru ca este un film romanesc. Insa, precum am mai spus, am ramas placut surprinsa.
Stiti cum imi plac mie povestile extraordinare ale unor oameni simpli si fara prea multa cultura care ajung faimosi contrar a ceea ce e normal. Ion B... Ion Barladeanu este un batran in varsta de vreo 60 si ceva de ani, din Bucuresti. El traia sub cerul liber undeva intr-o curte de langa ghena unui bloc unde se aruncau gunoaie dormind doar pe o saltea. Surprinzator este faptul ca de-a lungul anilor a decupat imagini din ziare, din reviste si din orice altceva a putut gasi si a creat colaje. Aproximativ 900 pana in anii 1990. Voi v-ati gandi ca un astfel de om ar avea asa ceva de aratat? Eh bine, probabil ca nu.
Norocul sau, insa, a fost ca un artist l-a descoperit si s-a dus imediat la un barbat care se ocupa de galerii... Asa a ajuns un batran care se ocupa cu stransul gunoiului, care nu a avut o viata usoara, care nu a avut prea multa educatie, insa care a avut incredibil de mult talent si o inteligenta nativa un artist consacrat. Probabil ca daca ii spuneati in 2008 - filmul si descoperirea lui a avut loc in 2009 - ca va avea expozitii alaturi de Andy Warhol la Londra ar fi ras de voi copios. Insa, acum are motive sa rada: in film, o lucrare de-a sa ajungea la 1700 de euro sau mai mult... Probabil ca acum, dupa o expozitie la Londra alaturi de doi artisti consacrati (Andy Warhol si Marcel Duchamp) si o expozitie individuala la Paris, lucrarile batranului valoreaza si mai mult de atat.
Lucrarile sale vechi au, in general, un mesaj politic, anticomunist.
Ma impresioneaza acest fel de oameni. Sincer, sunt de admirat. Si au si un noroc fantastic. Dar, adevarul este ca ar fi si cazul dupa lucrurile prin care trec pana sa ajunga acolo unde sunt.
sâmbătă, 2 ianuarie 2010
La multi ani, 2010! Eh bine, a mai trecut un an din vietile noastre ce se repeta la nesfarsit si trebuie sa spun ca intr-adevar nu inteleg ce este asa de super in chestia asta? Da, asa e, acum realizez. Avem nevoie de inca un motiv sa sarbatorim :)).
Ok. Ce am invatat eu din 2009? Cu ce am ramas din momentele placute sau neplacute? Ce concluzii trag? VORBESC PREA MULT. Nu conteaza de ce, nu conteaza unde, nu conteaza ca prostii debitez eu trebuie sa fac ceva... sa vorbesc. Nu suport sa stau degeaba si sa tac din gura. Mi se pare absolut inuman. Si stiti, n-ar fi o problema daca nu m-as simti aiurea eu ca am vorbit prea mult si ca am spus mult prea multe tampenii pe minut doar ca sa nu tac din gura o.O.
De ce fac acest lucru? Nu stiu. Nu voi intelege niciodata oamenii care simt nevoia sa taca, oamenii timizi care nu prea vorbesc cu cei din jurul lor, oamenii care NU VORBESC. Nu pot sa concep asa ceva. Si stiu, poate uneori unii nu mai suporta sa imi auda vocea insa, asta e ... nu pot sa fiu altcineva in afara de mine si daca eu vorbesc mult prea mult... asta e.
Ce imi doresc in noul an? Well, nimic in particular :-?? pur si simplu vreau sa fie un an bun, dar nu cred ca o sa imi pese daca nu e bun. Asa a fost sa fie.
Ok. Ce am invatat eu din 2009? Cu ce am ramas din momentele placute sau neplacute? Ce concluzii trag? VORBESC PREA MULT. Nu conteaza de ce, nu conteaza unde, nu conteaza ca prostii debitez eu trebuie sa fac ceva... sa vorbesc. Nu suport sa stau degeaba si sa tac din gura. Mi se pare absolut inuman. Si stiti, n-ar fi o problema daca nu m-as simti aiurea eu ca am vorbit prea mult si ca am spus mult prea multe tampenii pe minut doar ca sa nu tac din gura o.O.
De ce fac acest lucru? Nu stiu. Nu voi intelege niciodata oamenii care simt nevoia sa taca, oamenii timizi care nu prea vorbesc cu cei din jurul lor, oamenii care NU VORBESC. Nu pot sa concep asa ceva. Si stiu, poate uneori unii nu mai suporta sa imi auda vocea insa, asta e ... nu pot sa fiu altcineva in afara de mine si daca eu vorbesc mult prea mult... asta e.
Ce imi doresc in noul an? Well, nimic in particular :-?? pur si simplu vreau sa fie un an bun, dar nu cred ca o sa imi pese daca nu e bun. Asa a fost sa fie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)